Definita cuvantului învoalbe
ÎNVOÁLBE, învólb, vb. III. (Reg.) 1. Refl. A se învolbura, a se învârteji; (despre ființe) a se învârti pe loc. 2. Refl. (Despre plante) A se dezvolta, a crește. ♦ Tranz. A holba ochii. 3. Tranz. A pregăti firele pentru năvădit. [Var.: învolbá vb. I] – Lat. involvere.
Sursa: DLRM
Sursa: DLRM
Cuvinte ce rimeaza cu învoalbe
CÓMBE s.f. (Geol.) Depresiune alungită, deschisă la un capăt, dezvoltată în bolta unui anticlinal din jurasic. [< fr. combe < cuv. celtic]. Vezi definitia »
CANÁBE s.f.pl. Locuințe civile grupate la marginea lagărelor militare romane. [< lat. canabae – colibe]. Vezi definitia »
PLÉBE s. f. 1. (în Roma antică) pătură socială lipsită de drepturi sau cu drepturi limitate. 2. (în evul mediu) pătura cea mai săracă a populației orășenești; (p. ext.) populație asuprită, exploatată; poporul de jos, gloată. ◊ (peior.) categorie de oameni declasați; drojdia societății. (< fr. plèbe, lat. plebs) Vezi definitia »
POMBÉ s. n. rachiu de banane. (< fr. pombé) Vezi definitia »
ABE, Kobo (1924-1993), scriitor japonez. Teatru și romane de factură filozofică pe tema singurătății omului în lumea contemporană („Femeia nisipurilor”, „Intrusul”). Vezi definitia »