ASÁLT s.n. 1. Atac violent dat cu toată puterea, cu avânt; năvală, iureș. ◊ A da asalt = a ataca; a năvăli; a lua cu asalt = a cuceri printr-un atac violent. ♦ (Fig.) Acțiune, luptă avântată; ritm grăbit de activitate. 2. Exercițiu de scrimă. [Pl. -turi. / < it. assalto, cf. lat. ad – la, saltus – salt]. Vezi definitia »

BAZÁLT s. n. rocă magmatică efuzivă cu structură porfirică, compactă, la construcții și pavaje. (< fr. basalte, lat. basaltes) Vezi definitia »

SENATUS-CONSÚLT s. n. hotărâre, decret al senatului roman. (< lat. senatus-consultum) Vezi definitia »

tult (-ți), s. m. – Veche monedă turcească, valora 20 parale. Tc. tult, din arab. thulth „al treilea” (Șeineanu, II, 367). Vezi definitia »

HALT interj. Stai! oprește! – Cuv. germ. Vezi definitia »