Definita cuvantului furnică
furnícă (-ci), s. f. – Insectă din ordinul himenopterelor (Formica nigra). – Mr., megl. furnigă, istr. frunigę. Lat. formῑca (Pușcariu 681; Candrea-Dens., 697; REW 3445; DAR), cf. it. formica, prov., cat., port. formiga, fr. fourmi, sp. hormiga (gal. formiga, astur. forniga, arag. furnica). Formele dialectale din sp. și din fr. fourniga, fournigo par a demonstra că n, explicat de Candrea-Dens., prin influența labialei, este anterior rom. (cf. Meyer, Alb. St., IV, 84). Der. furnica, vb. (a mișuna, a forfoti; a ustura, a înțepa), poate reprezenta direct. lat. formicāre (Pușcariu 630; Candrea-Dens., 701; REW 3446; DAR); furnicătură (var. furnicăreală), s. f. (usturime, înțepătură); furnicat, s. n. (usturime, înțepătură); furnicar, s. n. (mușuroi; mulțime care mișună), megl. furmigar, cf. calabr. furmicaru (Pușcariu 683; Candrea-Dens., 698 și DAR îl consideră der. de la un lat. *formῑcārium; poate fi un der. intern. al rom.); înfurnica, vb. (înv., a mișuna); furnicar, s. m. (furnică, Formica rubra; mamifer care se hrănește cu furnici, Merops apiaster; pasăre, albinărel, Picus minor); furnicei (var. funicei), s. m. pl. (urticarie; cîrcel); furnicos, adj. (plin de furnici).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu furnică
jachétă (jachéte), s. f. – Haină încheiată în față. – Mr. jachetă. Fr. jaquette, cf. ngr. ζαϰέτα, tc. çaket, bg. žaketa. Vezi definitia »
APATITÓZĂ s. f. pneumoconioză provocată prin inhalarea prafului de apatit. (< fr. apatitose) Vezi definitia »
TRÉSĂ s. f. 1. șiret (din fire de lână, de mătase sau metal) ori bandă de metal purtate pe uniforme pentru a indica gradul. 2. cordon din împletirea mai multor parâme, la confecționarea chingilor de pe bordul navelor. ◊ împletitură din trei fire, în electrotehnică etc. 3. (arhit.) ornament plat sau convex, din benzi împletite. (< fr. tresse) Vezi definitia »
RÉNTĂ s. f. 1. plată (în muncă, în produse sau în bani) la care era obligat iobagul față de stăpânul său. 2. venit pe care îl aduce cu regularitate un bun (i)mobiliar și care nu este legat de o activitae productivă a proprietarului. (< fr. rente) Vezi definitia »
ȘARLÓTĂ s. f. prăjitură din fructe sau din cremă turnată într-o formă tapetată cu biscuiți ori cu felii de cozonac. (< fr. charlotte) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z