Definita cuvantului gargară
gargáră (gargáre), s. f. – Clătire a gurii. – Mr. gargară. Ngr. γαργάρα (DAR; Gáldi 193). – Der. gargarisi, vb. (a face gargară), din ngr. γαργαρίζω; gargariza, vb. (a face gargară), din fr. gargariser; gargariseală, s. f. (gargarism). Cf. REW 2414.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gargară
BUTÁRGĂ s. f. Icre de chefal preparate (și conservate prin presare, sărare sau uscare la soare ori prin afumare). – Din fr. boutargue. Vezi definitia »
pomenitúră s.f. (înv.) aducere-aminte, amintire, pomenire. Vezi definitia »
GAVÓTĂ s.f. Vechi dans de origine provensală, cu mișcări ușoare în doi timpi; melodia acestui dans. ♦ Parte dintr-o suită instrumentală, precedând sarabanda. [< fr. gavotte, cf. it. gavotta, germ. Gavotte]. Vezi definitia »
ORCHESTRÍNĂ s.f. (Muz.) Orchestră mică de muzică ușoară. [< it. orchestrina]. Vezi definitia »
PENSÉTĂ s.f. Pensă mică. [< fr. pincette]. Vezi definitia »