CONTRATREÁPTĂ s. f. suprafață verticală care formează partea din față a unei trepte, la o scară. (< contra¹- + treaptă) Vezi definitia »

sitélcă s.f. (reg.) plasă folosită la pescuit. Vezi definitia »

MÁCULĂ s.f. (Liv.) Pată ♦ Modificare de culoare a pielii, datorită unei reacții inflamatoare. ♦ Porțiune a unui organ vegetal diferit colorată de fondul general. [Cf. lat. macula, fr. macule]. Vezi definitia »

SINTÁXĂ, sintaxe, s. f. Parte a gramaticii care studiază funcțiile cuvintelor și ale propozițiilor în vorbire și care stabilește regulile de îmbinare a cuvintelor în propoziții și a propozițiilor în fraze. ◊ Sintaxă poetică = totalitatea procedeelor stilistice ale limbii literare care țin de topica propoziției și a frazei; sintactică poetică. ♦ Parte a logicii simbolice care constituie expunerea derivării expresiilor logice. – Din fr. syntaxe, lat. syntaxis. Vezi definitia »

sícă s. f. – Plantă (Statice Gmelini). Origine necunoscută. Vezi definitia »