NEGÓȚ, (rar) negoțuri, s. n. 1. Activitate economică (în domeniul particular) privind circulația mărfurilor, vânzarea și cumpărarea lor; schimb de produse sub formă de vânzare-cumpărare; negustorie, comerț (particular). ♦ Tranzacție comercială; târg, învoială. 2. (Înv. și pop.; concr.) Marfă. – Lat. negotium. Vezi definitia »

CLOBÁNȚ, clobanțuri, s. n. (Reg.) 1. Clonț (1). 2. Cârligul fântânii de care se atârnă cofa pentru a scoate apă. – Comp. clonț. Vezi definitia »

suruléț, suruléți, s.m. (reg.) cal care bate în sur; suruț. Vezi definitia »

ANȚẮRȚ adv. (Reg.) Acum doi ani. – Lat. anno tertio. Vezi definitia »

petinéț s.n. (reg.) țesătură foarte subțire; voal. Vezi definitia »