GALERÍE s.f. 1. Formă de relief carstic reprezentată printr-o cavitate subterană, îngustă și alungită, săpată prin eroziune. ♦ Excavație minieră (în formă de tunel) executată pentru a permite accesul la un zăcământ. 2. Canal de legătură între două puncte ale unei lucrări hidroelectrice. 3. Muzeu, sală unde sunt expuse sculpturi, picturi sau alte obiecte de artă. 4. Ultimul balcon (cel mai de sus) al sălilor de spectacol. ♦ (Fam.) Spectatorii care stau la galerie; (p. ext.) publicul care participă la un meci, la un spectacol. ◊ A face galerie = a manifesta zgomotos la un spectacol. 5. Platformă de dimensiuni mici aflată la prora sau la pupa unei nave. [Gen. -iei. / cf. fr. galerie, lat. galeria, germ. Galerie]. Vezi definitia »

METRONOMÍE s. f. studiul instrumentelor și aparatelor de măsură. (< fr. métronomie) Vezi definitia »

-PENÍE elem. „lipsă, diminuare”. (< fr. -pénie, cf. gr. penia) Vezi definitia »

ANIZOMETROPÍE s. f. Inegalitate a puterii vizuale a celor doi ochi. – Din fr. anisométropie. Vezi definitia »

GRÚIE s.f. (Mar.) Macara întrebuințată la încărcarea și descărcarea vapoarelor. [Pl. invar., var. grui s.n. / < fr., it. grue]. Vezi definitia »