Definita cuvantului ghindă
ghíndă (ghínde), s. f. – 1. Fructul stejarului. – 2. Treflă, la jocul de cărți. – Mr., megl. gl’indă, istr. gl’inde. Lat. *glanda, de la glans, cu schimbare de decl. (Pușcariu 714; Candrea-Dens., 740; REW 3778; DAR), cf. alb. ljënde (Philippide, II, 643). Este de asemenea posibil să se plece direct de la glandem, cf. var. înv. și dial. ghinde. Der. ghindar, s. m. (stejar; cioară-de-cîmp; Garrulus glandarius), pe care Pușcariu 716, Candrea-Dens., 741 și REW 3774 îl derivă direct din lat. glandārius; ghindos, adj. (plin de ghindă); ghindoc, adj. (persoană bondoacă), cf. bondoc. – Cf. ghindură.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ghindă
DIÚRNĂ s.f. Sumă acordată pe timp de o zi unei persoane care pleacă în deplasare, pentru acoperirea cheltuielilor făcute. ♦ Plata unui angajat cu ziua. [< lat. diurna]. Vezi definitia »
SLÚGĂ, slugi, s. f. I. 1. Persoană angajată pentru a munci în gospodăria sau în mica întreprindere a altuia, fiind retribuită în bani sau în natură. ◊ Expr. (Înv.) Sluga dumitale (sau dumneavoastră), formulă de salut sau de răspuns la salut. ♦ Fig. Persoană care susține sau apără orbește interesele altuia, în schimbul unor avantaje materiale. 2. Fig. Persoană subordonată alteia și obligată, din cauza condițiilor sociale în care se află, să-i execute voința. 3. (Înv.) Slujitor înarmat de pe lângă casa sau din suita unui boier. II. (Rar) Aparat simplu, format dintr-o scândură scobită la un capăt, care se folosește la scoaterea cizmelor fără ajutorul cuiva; trăgătoare. – Din sl. sluga. Vezi definitia »
BUCHISEÁLĂ, buchiseli, s. f. (Pop. și fam.) Faptul de a (se) buchisi. – Buchisi + suf. -eală. Vezi definitia »
CHIURÉTĂ, chiurete, s. f. Instrument chirurgical de forma unei linguri, folosit la chiuretaj. – Din fr. curette. Vezi definitia »
TUNSÚRĂ, tunsuri, s. f. (Rar) Tunsoare. – Din lat. tonsura (după tuns2). Vezi definitia »