Definita cuvantului ghințură
ghínțură (ghínțuri), s. f. – Gențiană (Gentiana cruciata, punctata, excisa). – Var. (d)ințură. Din germ. Gentiana. – Din rum. provine rut. g’enzura (Miklosich, Wander., 15); ca și sb. lincura (Candrea, Elemente, 406).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu ghințură
BROȘĂ s. f. 1. bijuterie pe care femeile o poartă, prinsă într-un ac, la rochie etc. 2. unealtă cu care se fac găuri în formele de turnătorie pentru evacuarea gazelor rezultate de la turnare. ◊ schelet cilindric de metal al unui miez de turnătorie. 3. tijă în ortopedie pentru imobilizarea fracturilor. 4. unealtă folosită la mașina de broșat. (< fr. broche) Vezi definitia »
LACTÓNĂ s.f. (Chim.) Ester rezultat prin esterificarea intramoleculară a hidroxiacizilor. [< fr. lactone]. Vezi definitia »
HAMADRIÁDĂ s. f. nimfă a pădurilor, despre care se credea că stă închisă într-un copac. (< fr. hamadryade) Vezi definitia »
CONTRACHÍLĂ s. f. (mar.) grindă longitudinală alipită de chilă, pe care o dublează la partea superioară. (< it. contracchiglia) Vezi definitia »
ATROPÍNĂ s.f. Alcaloid toxic extras din mătrăgună, care are un efect puternic calmant asupra sistemului nervos. [< fr. atropine, cf. lat. atropa – mătrăgună]. Vezi definitia »