PLANTÁȚIE s. f. 1. unitate de producție agricolă pentru cultivarea unor plante tehnice speciale (bumbac, cauciuc, cafea etc.). 2. totalitatea plantelor (din aceeași specie) cultivate pe un teren special amenajat. 3. plan după care se așază în scenă elementele decorului și mobilierului. (< fr. plantation, lat. plantatio) Vezi definitia »

NEVROTOMÍE s. f. secționare chirurgicală a unui nerv; neurotomie. (< fr. névrotomie) Vezi definitia »

PARONOMAZÍE s. f. v. paronomasie. Vezi definitia »

AUTOCEFALÍE s. f. Conducere de sine stătătoare a unei biserici ortodoxe naționale. [Pr.: a-u-] – Din fr. autocéphalie. Vezi definitia »

DISTOPÍE s.f. (Med.) Anomalie în situarea unui organ. [Gen. -iei. / < fr. dystopie, cf. gr. dys – dificil, topos – loc]. Vezi definitia »