Definita cuvantului gîrliță
gîrlíță (-țe), s. f. – 1. (Înv.) Inel, lanț în formă de colier. – 2. Inflamare a gîtului, la porci. – 3. Gîscă sălbatică (Anser albifrons, Anser minutus). – Mr. gurliță. Bg. ogărlica, sb. ògrlica (DAR). Ca gîrlă și gîrlici, provine din sl. grŭlo „gît, gîtlej”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gîrliță
bătută, bătute s. f. bătaie. Vezi definitia »
PNEUMOCOCÓZĂ s.f. Boală produsă de un pneumococ. [< fr. pneumococcose]. Vezi definitia »
MACROGENÉZĂ s. f. formare a unei specii noi sau a unui taxon superior printr-o macromutație sau printr-o restructurare majoră a structurilor genetice. (< fr. macrogenèse) Vezi definitia »
CRISALÍDĂ, crisalide, s. f. Nimfa lepidopterelor, al cărei tegument are reflexe metalice. – Din fr. chrysalide, lat. chrysallis, -idis. Vezi definitia »
BOÁMBĂ, boambe, s. f. 1. (Reg.) Bob1 (1), boabă (2). 2. Obiect de formă sferică. – Et. nec. Vezi definitia »