Definita cuvantului gloabă
gloábă (gloábe), s. f. – 1. Amendă. – 2. Mîrțoagă. – Megl. gloabă. Sl. (bg., sb.) globa „pedeapsă” (Miklosich, Lexicon, 129; Meyer 140; Berneker 305), cf. alb. gjobë, ngr. γλάμπα. Sensul 2 se explică desigur prin obiceiul de a plăti amenzile în natură, fapt pentru care se alegeau caii cei mai proști, cf. pui de bodaproste. – Der. globi, vb. (a pune amendă, a pedepsi); globnic, s. m. (înv., persoană care strîngea amenzile), din sl. globĭnikŭ.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gloabă
SPÍȚĂ, spițe, s. f. 1. Fiecare dintre bucățile de lemn sau dintre barele subțiri de metal care leagă cercul sau obezile unei roți de butucul sau de centrul ei. ♦ Stinghie, spetează. 2. Fiecare dintre treptele unei scări; fuscel. 3. Fig. Grad de rudenie; neam; totalitatea persoanelor care descind din aceeași persoană; p. ext. origine. ◊ Spița neamului = arbore genealogic. 4. Unitate biologică formată din lanțuri de specii care au derivat una din alta în decursul istoriei lor. – Din bg., scr. spica. Vezi definitia »
ANTIVITAMÍNĂ s.f. Substanță care inhibă acțiunea unei vitamine. [Cf. fr. antivitamine]. Vezi definitia »
POFTEÁLĂ, pofteli, s. f. Faptul de a pofti; poftire. – Pofti + suf. -eală. Vezi definitia »
sternúță, sternúțe, s.f. (reg.) ceea ce se așterne în pat. Vezi definitia »
CANOTIÉRĂ s. f. pălărie tare de paie, cu fundul și borurile drepte. (< fr. /chapeau/ canotier) Vezi definitia »