Definita cuvantului gloată
gloátă (gloáte), s. f. – 1. Mulțime. – 2. Droaie, puzderie. – 3. Adunătură, plebe. – 4. (Înv.) Poliție locală, trupe de infanterie formate din țărani fără pregătire militară specială, a căror recrutare era decretată în cazuri de urgență. – 5. (Trans., Bucov.) Familie. Sl. (bg., sb., cf., slov.) glota (Miklosich, Lexicon, 120; Cihac, II, 129; DAR), cf. pol. gołota › holotă, s. f. (Mold., înv., „mulțime”), și sb. glota „familie”. – Der. glotaș, s. m. (soldat din poliția locală; copil, prunc); îngloti, vb. (a aduna, a concentra; a înrola; a îngrămădi; a publica), înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gloată
jólfă, jólfe, s.f. (reg.) V. júlfă. Vezi definitia »
MEDULOCULTÚRĂ s.f. (Med.) Metodă de diagnostic în bolile infecțioase, constând din cultivarea germenilor din măduva osoasă. [< fr. médulloculture]. Vezi definitia »
ÁNTĂ s.f. (Arhit.) Pilastru pătrat care prelungește zidurile laterale ale unui edificiu. [< fr. ante]. Vezi definitia »
LAMELIBRANHIÁTĂ, lamelibranhiate, s.f. – V. lamelibranhiat (2) [DEX'98] Vezi definitia »
SPLENOSCLERÓZĂ s. f. transformarea fibroasă a splinei. (< fr. splénosclérose) Vezi definitia »