BOLDÍ, boldesc, vb. IV. (Reg.) Tranz. 1. A căsca, a holba, a zgâi ochii. ♦ Refl. A privi cu încordare. 2. A ghionti, a împinge. ♦ Fig. A îndemna, a îmboldi. – Din bold. Vezi definitia »

REDOBÂNDÍ, redobândesc, vb. IV. Tranz. A dobândi, a obține din nou un lucru pierdut, o situație, o stare etc.; a recâștiga. – Re¹- + dobândi. Vezi definitia »

stidí (-désc, -ít), vb. refl. – A se îndoi, a se rușina, a nu îndrăzni. Sl. stydĕti sę (Miklosich, Slaw. Elem., 47; Cihac, II, 368), Înv., azi rar, uneori folosit greșit (cf. intră popa în altar și citește și citește, cu ochii’n femei stidește, Popular Munt.). – Der. stideală, s. f. (înv., timiditate); stidință, s. f. (înv., timiditate, rușine). Vezi definitia »

polidí, pers. 3 sg. polidéște, vb. IV (reg.) a se face polei, a poledița. Vezi definitia »

MARAVÉDI s.m. Monedă măruntă spaniolă. [< sp. maravedí]. Vezi definitia »