Definita cuvantului grije
gríje (-ji), s. f. – 1. Îngrijorare, neliniște. – 2. Veghe, pază. – 3. Atenție, migală, strădanie. – 4. (Înv.) Slujbă de înmormîntare. – Var. grijă. Sl. (bg.) griža (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 147; Cihac, II, 128; DAR). – Der. negrije, s. f. (înv., neglijență, neatenție); grijanie, s. f. (cuminecătură, împărtășanie), cu suf. -anie; griji, vb. (înv., a se neliniști; Trans., a avea grijă, a fi cu băgare de seamă; refl., a se neliniști, a se îngrijora; a supraveghea, a avea grijă de; a face ordine, a aranja; a se cumineca; înv., a se ține slujba de înmormîntare), cf. bg. griža se, sb. brižiti se „a se îngrijora”; grijință, s. f. (înv., grijă); grijitor, adj. (grijuliu); negriji, vb. (înv., a îngriji), formă artificială din sec. XIX, paralelă cu neglija, din fr. négliger; negrijit, adj. (neîngrijit; neîmpărtășit); negrijitor, adj. (neglijent); grijuliu (var. grij(u)liv,), adj. (care are grijă, atent), din bg. grižliv, sb. brižliv (pentru schimbarea terminației, cf. bețiu › bețiv, sglobiv › sglobiu, etc.); îngriji, vb. (a avea grijă de, a supraveghea; a asista; a avea grijă de sănătatea cuiva; refl., a se neliniști, a se îngrijora; refl., a-și căuta de sănătate; a se ocupa de, a faceceea ce trebuie); îngrijora, vb. (a preocupa, a neliniști), probabil în loc de *îngrijura, plecînd de la un pl. fictiv *grijuri, cf. înfășura; îngrijorător, adj. (neliniștitor); îngrijitor, adj. (grijuliu; s. m., paznic); îngrijitoare, s. f. (femeie care îngrijește pe cineva); neîngrijit, adj. (neglijent).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu grije
rúje (-ji), s. f. – 1. Trandafir. – 2. Rosăcică (Rhodiola rosea). – 3. Măceș (Rosa canina). – 4. Nume de flori mai mult sau mai puțin asemănătoare cu trandafirul: Paeonia, Aster amellus, Papaver Rhoeas, Helianthemum etc. – 5. Fard. – Var. 1 ruj (înv.) rujă. Bg., sb. ruža (Miklosich, Fremdw., 123; Tiktin; Conev 45), din it. rosa, cf. roză; în Trans., și prin mag. ruzsa (Gáldi, Dict., 155). – Der. rujan, adj. (roșiatic, roșcovan); rujalină, s. f. (nalbă); rujioară, s. f. (bujor); rujnică (var. rujnicea), s. f. (filimică, Calendula officinalis); rujincin, s. m. (coacăz); rujincină, s. f. (coacăză). Vezi definitia »
șárje (-e), s. f. – Încărcătură, atac, asalt. Fr. charge. – Der. șarja, vb., din fr. charger. Vezi definitia »
máje (mắji), s. f. – Chintal. – Var. majă. Mag. mázsa (Cihac, II, 513; Tiktin; Gáldi, Dict., 94), cf. sb., cr. maža. Varianta, pur ortografică, este înv. – Der. măjar (var. Mold. măjer), s. m. (pescar, vînzător de pește), al cărui semantism nu este clar (probabil se aplica numai angrosiștilor, care vindeau pește cu chintalele); măjerie, s. f. (pescărie); măjerit, s. n. (contribuție care se plătea pentru negoțul de pește, în București și Galați); mpji, vb. (Trans., a cîntări). Vezi definitia »
scấrje, scấrje, s.f. (reg.) sârmă groasă de forma unei vergi, îndoită la un capăt în semicerc, cu care se conduce cercul, în unele jocuri de copii. Vezi definitia »
pérje (-e), s. f. – Prună. – Var. perjă. Mag. parász „prună”. Der. din „a prăji” (Cihac, II, 252), din pol. perz „pufulețul plantelor” (Tiktin), din săs. Pfirsich „piersic” (Lacea, Dacor., V, 400), din mag. persza „piersică” (Scriban) sau din parje (Byck-Graur) e mai puțin probabilă. În Mold. – Der. perj, s. m. (prun, Prunus domestica), formație regresivă; perjar, s. m. (producător de prune); perjerie, s. f. (livadă de perji). Vezi definitia »