Definita cuvantului grozamă
grozámă (grozáme), s. f. – 1. Varietate de arbust mic cu flori galbene (Cytisus sagittalis). – 2. Bucsău (Genista aligosperma). Sb., însă nu cunoaștem etimonul exact. Cf. sb. grožčezmijnno, grožčemorsko, „coacăză spinoasă”, etc., de la grožče „strugure”. După Tiktin și Scriban, din germ. Grausen.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu grozamă
lótcă (lótci), s. f. – Barcă de pescuit. – Var. leotcă, lutcă. Rus., bg. lodka (Cihac, II, 179; Conev 82; Vasmer, II, 52). Vezi definitia »
BÁRZĂ, berze, s. f. Pasăre călătoare din ordinul picioroangelor, cu ciocul, gâtul și picioarele foarte lungi și cu penele albe, afară de vârfurile aripilor care sunt negre (Ciconia Ciconia); cocostârc. – Comp. alb. bardhë. Vezi definitia »
váră2 (rudă) s. f., g.-d. art. vérei; pl. vére Vezi definitia »
EPIGENÉZĂ s. f. 1. Concepție biologică după care embrionul se formează treptat, prin diferențieri succesive de părți noi, pe baza informației genetice. 2. Proces de depunere a unor minerale după formarea rocilor în care se găsesc. – Din fr. épigénèse. Vezi definitia »
PATÉNTĂ s. f. 1. drept exclusiv acordat unui inventator, unei autorități de a folosi și de a comercializa o invenție, o inovație etc.; act, diplomă care conferă acest drept; brevet. ♦ ~ de sănătate = document care se dă unui vas la plecarea dintr-un port și prin care se confirmă starea sanitară a portului. ◊ (fig.) sistem, procedeu (propriu cuiva). 2. (în trecut) impozit care se plătea pentru un anumit comerț sau o anumită industrie. ◊ licență (pentru exercitarea unui anumit comerț). (< fr. patente, germ. Patent) Vezi definitia »