Definita cuvantului grum
grum (grúmuri), s. n. – Grămadă, stivă, teanc. Lat. grumus „movilă”. Este un cuvînt care, în rom., apare numai în dicționarele vechi (Cihac; Miklosich, Slaw. Elem., 18; Meyer, Neugr. St., IV, 20; Damé), dar pe care nu-l cuprind nici DAR nici vreun lexicograf modern. Nu pare a avea circulație actuală. Existența sa este atestată și de mr. grumur „grămadă” (REW 3887) și de grumura, vb. (Trans., a umple), cuvînt rar, pe care îl menționează și îl studiază Lacea, Dacor., II, 624, considerîndu-l der. de la un lat. *grumulāre, de la grumulus (mai curînd, de la pl. grumuri). – Der, sugruma, vb. (a strangula), cf. mr. zgrum, cu pref. su(b)-, ca în sugușa (Pușcariu, Lr., 177; după Pascu, I, 96, de la un lat. *suggrumāre); sugrumător, adj. (care sugrumă); sugrumătură, s. f. (strangulare, parte îngustă).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu grum
COSTÚM s.n. 1. Îmbrăcăminte completă (formată din haină și pantalon la bărbați, sau din fustă și jachetă la femei). 2. Fel de îmbrăcăminte care se poartă în anumite ocazii. 3. Îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei epoci etc. [Pl. -me. / < fr. costume, cf. it. costume – obicei, datină]. Vezi definitia »
SFÁGNUM s. m. mușchi de turbă. (< engl., lat. sphagnum) Vezi definitia »
BRUM s. n. zgomot perturbator la ieșirea amplificatoarelor de audiofrecvență, datorat alimentării lor de la rețeaua de curent electric alternativ. (< germ. Brummen) Vezi definitia »
PETROLÁTUM s.n. Amestec de hidrocarburi viscoase, obținut din reziduurile de țiței ceroase sau din uleiuri corespunzătoare. [< fr. pétrolatum, germ. Petrolatum].]. Vezi definitia »
SCRÚPULUM s. m. a 24-a parte dintr-o uncie în sistemul unităților de măsură roman. (< lat. scrupulum) Vezi definitia »