Definita cuvantului grumb
grumb (-bă), adj. – Grosolan, necioplit, vulgar. Sl. grąbŭ (Byhan 313; DAR), cf. bg., sb. grub.Der. grumbav, s. m. (înv., calfă de proastă speță).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu grumb
Porumb de floricele Vezi definitia »
GALIÁMB s.m. Vers catalectic antic de patru picioare, pe care îl cântau preoții Cibelei. [Pron. -li-amb. / < fr. galliambe]. Vezi definitia »
chiómb (-oámbă), adj. – 1. Miop, care nu vede bine. – 2. Nesocotit, prost. Origine necunoscută. DAR îl pune în legătură cu mag. dialectal tömpe „prost”, dar cuvîntul rom. este prea răspîndit pentru ca să i se poată atribui această origine (nu este sigură observația din DAR că se folosește numai în Mold., Bucov. și Trans. de Nord. Scriban propune rus. temnyĭ „obscur” (pronunțat tjomnyĭ). – Der. chiombăni (var. chiompăni), vb. (a lucra la lumină slabă, a-și strica ochii; a desluși cu greutate); chimbăneală, s.f. (lucru făcut în condiții proaste de luminozitate); chiombie s.f. (miopie). – Cf. chiondorîș. Vezi definitia »
DITIRÁMB, ditirambi, s. m. 1. (La vechii greci și la romani) Poem liric în onoarea lui Bachus; p. ext. poem liric caracterizat prin inspirație entuziastă. 2. Fig. Elogiu exagerat, în termeni bombastici, adus cuiva. – Din fr. dithyrambe, lat. dithyrambus. Vezi definitia »
a zâmbi strâmb expr. a zâmbi în silă / forțat / nesincer. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z