Definita cuvantului gușter
gúșter (-ri), s. m. – 1. Varietate de șopîrlă, Lacerta viridis. – 2. Anghină difterică (pe laringe). – 3. Gît, gîtlej, beregată. – 4. Omușor. – 5. Anghină. – Mr. guștu, megl. gușter. Sl. (bg., sb., cr.) gušter (Miklosich, Slaw. Elem., 20; Miklosich, Lexicon, 149; Cihac, II, 132; Berneker 363), cf. sl. jašterŭ „șopîrlă”, ngr. vουστέρα. Pentru semantism, cf. Cihac. – Der. gușteroaică, s. f. (șopîrlă); gușteriță, s. f. (parazit intestinal, la cai), din sl. jašterica, sb. gušterica, bg. gušterice (Conev 46), cf. ngr. γουστερίτσα (Meyer, Neugr. St., II, 24); gușterariță, s. f. (anghină).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu gușter
PREZBÍTER s. m. membru al cinului preoțesc; preot (la catolici). (< gr. presbytos, fr. presbytère) Vezi definitia »
chemin de fer (fr.) [pron. șmẽ dö fer] s. n. Vezi definitia »
MEISTERSäNGER MÁISTĂRZENGĂR/ s. m. nume dat unor cântăreți și poeți germani din evul mediu, aparținând burgheziei orășenești, organizați în asociații, cu reguli de compoziție minuțios codificate. (< germ. Meistersänger) Vezi definitia »
POÁNTER s.m. Rasă de câini de vânătoare cu talie înaltă, picioare lungi, urechile aplecate și părul scurt și neted. [Scris și pointer, pron. poan-. / < fr. , engl. pointer]. Vezi definitia »
furcér, furcéri, s.m. (reg.) furcă de fier; cârlig de scos fân. Vezi definitia »