Definita cuvantului guturai
guturái (-ie), s. n. – Răceală, coriză. – Var. gutunar. Lat. guttŭrālia, pl. de la guttŭrālis (DAR; REW 3930), cf. lat. gutturnia „tumoris inflatio”. Var. indică o încrucișare cu sb. gúntura, gunturač, cr. guntunar (Scriban; după DAR, de la guttŭrālis › guturar, cu disimilare). – Der. guturăi, vb. (a avea guturai); guturăios, adj. (care are guturai, răcit); guturăni, vb. (a răci).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu guturai
vătrái (-ie), s. n. – Unealtă cu care se umblă în foc. – Var. vătral, vătrar. Sb., rut. vatrajl, cf. bg. vatral (Tiktin; Candrea; Brückner, Z. slaw. Phil., 205, cuvinte care provin din vatră. Vezi definitia »
BUHÁI1, buhai, s. m. 1. Taur. 2. Compus: buhai-de-baltă = bou-de-baltă (a, b). – Ucr. buhaj. Vezi definitia »
rái (ráiuri), s. n. – 1. Paradis. – 2. Colac ce se dă de pomană la înmormîntări. – Megl. rai. Sl. (bg., sb., ceh., pol., rus.) raj (Miklosich, Slaw. Elem., 42). Vezi definitia »
Alai, Sustinatori „A venit cu toata ~” = A venit cu toti de-ai lui Vezi definitia »
VELASTRÁI s. n. (mar.) velă latină învergată pe un strai al arborelui mare sau al artimonului. (după it. vela de straglio) Vezi definitia »