Definita cuvantului hală
hálă (hále), s. f. – 1. Piață acoperită. – 2. Acoperiș, copertină. Fr. halle. – Der. halagiu, s. m. (vînzător de piață), cu suf. -giu (Iordan, BL, IX, 53).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hală
CORNEÁNĂ, corneene, s. f. Rocă metamorfică, de obicei compactă, cenușie, masivă, formată prin recristalizarea materialului care conține silice la contactul cu corpuri eruptive fierbinți. [Pr.: -ne-a-] – Din fr. cornéenne. Vezi definitia »
TIPÉSĂ s. f. (peior.) femeie, individă (de proastă calitate). (< fr. typesse) Vezi definitia »
RETINÍTĂ, retinite, s. f. Inflamație a retinei care determină scăderea progresivă a vederii, mergând până la pierderea ei, și care constituie, adesea, un simptom al unei afecțiuni generale. – Din fr. rétinite. Vezi definitia »
ȘUIERĂTÚRĂ, șuierături, s. f. Șuierat1, șuier. [Pr.: șu-ie-] – Șuiera + suf. -ătură. Vezi definitia »
AMĂRĂȘTEÁNCĂ, amărăștence, s. f. (Fam.) 1. Femeie necăjită, amărâtă. 2. Femeie săracă. – Din amărăștean + suf. -că. Vezi definitia »