Definita cuvantului hală
hálă (hále), s. f. – 1. Uragan, furtună, vijelie. – 2. Groază, spaimă, teroare. – 3. Spirit rău. – 4. Monstru, fiară. – 5. (Pl.) Păsări de curte. Sl. (bg., sb.) hala (Conev 37 și 106; DAR). – Der. haliță, s. f. (femeie stricată); hăluit, adj. (damblagiu); hoală, s. f. (pasăre de pradă); holă, s. f. (Trans., cîine).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hală
INGÉNUĂ, ingenue, s.f. – V. ingenuu (2) [DEX'98] Vezi definitia »
acotiledónă (rar) s. f., g.-d. art. acotiledónei; pl. acotiledóne Vezi definitia »
NECROPLÁSMĂ s. f. citoplasmă inactivă, asemănătoare celei din sămânța moartă. (< fr. nécroplasme) Vezi definitia »
boscîrță (boscîrțe), s. f. – Piele de proastă calitate. Mag. bocskorszij „șiret de pantofi” (DAR). În Trans. Vezi definitia »
SONÉTĂ s.f. Aparat folosit pentru baterea piloților2 în pământ (în fundul unei ape). [< fr. sonnette]. Vezi definitia »