Definita cuvantului hălădui
hălăduí (-uésc, hălăduít), vb. – 1. (Înv.) A se refugia, a se adăposti. – 2. A scăpa, a se salva. – 3. A trăi, a locui, a sălășlui. – Var. (înv.) hălăstui. Mag. haladni „a merge în față” (DAR). – Der. hălăduință, s. f. (lăcaș).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hălădui
UI1 interj. 1. Exclamație (repetată) prin care se introduc uneori chiuiturile la dansurile populare. 2. Vai! ah! of! Vezi definitia »
sprehuí1, sprehuiésc, vb. IV (reg.; despre oameni) 1. a (se) mișca încoace și încolo. 2. (în forma: sprăhui; despre fân) a întoarce. 3. (în formele: sprăhui și șprehui) a (se) prăfui; a (se) murdări. Vezi definitia »
RESTITUÍ, restítui, vb. IV. Tranz. A înapoia. – Din fr. restituer, it. restituire. Vezi definitia »
ăuí (= hăui) vb., ind. prez. pers. 3 și 6 ăuie Vezi definitia »
muțuțúi s.n. (reg.) vârf țuguiat (de deal, căpiță, căciulă). Vezi definitia »