OTOLÓG, -Ă s. m. f. medic specialist în otologie. (< germ. Otolog) Vezi definitia »

OTOLÓG, -Ă s.m. și f. Medic specialist în otologie. [< germ. Otolog]. Vezi definitia »

ENDOCRINOLÓG, -Ă, endocrinologi, -ge, s. m. și f. Specialist în endocrinologie. – Din endocrinologie (după bacteriologie-bacteriolog). Vezi definitia »

OSTEOLÓG, -Ă, osteologi, -ge, s. m. și f. Specialist în osteologie. [Pr.: -te-o-] – Din fr. ostéologue. Vezi definitia »

MONOLÓG, monoloage, s. n. 1. Scenă dintr-o lucrare dramatică în care un personaj, fiind singur pe scenă, își exprimă cu glas tare gândurile. ♦ Monolog interior = procedeu literar specific romanului sau nuvelei de analiză psihologică, prin care personajul supune introspecției propriile sentimente. ♦ Lucrare dramatică de proporții reduse, destinată să fie interpretată de către un singur actor. 2. Vorbire neîntreruptă a cuiva, fără a da altuia timp pentru replică; vorbire cu sine însuși. [Pl. și: monologuri] – Din fr. monologue. Vezi definitia »