Definita cuvantului harbuz
harbúz (harbúji), s. m. – Pepene verde, lubeniță (Citrullus vulgaris). Tc. harbuz, karpuz (Roesler 606; Miklosich, Fremdw., 75; Șeineanu, II, 209; Ronzevalle 126), din per. gharbusa; cf. sp. arbusa „pepene de Astrahan”, ngr. ϰαρπούζι, alb. karpus, bg., sb. karpuz. – Der. harbuzesc, adj. (varietate de pere); harbuzărie, s. f. (plantație de pepeni verzi). Din rom. provine pol. arbuz (Miklosich, Wander., 12), rut. arbuzá.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu harbuz
unuIuz <a href=„http://amioujrynakh.com/”>amioujrynakh</a>, [url=http://kzuukeecuihg.com/]kzuukeecuihg[/url], [link=http://wymjqwvhexii.com/]wymjqwvhexii[/link], http://yvonlkaejynj.com/ Vezi definitia »
MICROBÚZ s. n. autobuz mic, pentru un număr redus de pasageri; minibuz. (< fr. microbus) Vezi definitia »
dudurúz, dudurúzi, adj. și s.m. (reg.) prostănac, prostălău. Vezi definitia »
TALÚZ s. n. suprafață laterală înclinată a unui rambleu sau debleu; teren în pantă. (< fr. talus) Vezi definitia »
ABÚZ, abuzuri, s. n. 1. Încălcare a legalității; (concr.) faptă ilegală. ◊ Abuz de putere = delict săvârșit de cineva prin depășirea atribuțiilor sale. Abuz de încredere = înșelăciune care constă din însușirea ilegală, înstrăinarea sau refuzul de restituire a unui obiect încredințat spre păstrare sau spre utilizare. Abuz de drept = delict care constă în exercitarea unui drept cu nesocotirea scopului său social-economic. 2. Întrebuințare fără măsură a unui lucru; exces. ◊ Loc. adv. Prin abuz = abuziv, exagerat. 3. (Rar) Eroare care constă din exagerarea unui fapt, a unei păreri etc. – Din fr. abus, lat. abusus. Vezi definitia »