Definita cuvantului hârș
hârș interj. – Imită zgomotul produs la frecare sau spintecare. – Var. hîrșt, harș(t). Creație expresivă. – Der. hîrșîi (var. hirșii, hîrjii, horji, horțăi, hirșni, hîrșcîi, hîrșcăi), vb. (a scîrțîi, a scrîșni; a freca, a zgîria; a istovi, a slei, a epuiza; refl., a se familiariza, a se obișnui); arșe, s. f. (Mold., bici); hîrșiit (var. hîrjiit, hîrșcăit, hîrșcîit), s. n. (scîrțîit, scrîșnet); hîrșie, s. f. (blană de miel cu părul uzat sau prost conservat); hîrsi, vb. refl. (a se obișnui, a se deprinde; a fi zgîrcit), în al cărui al doilea sens pare a se observa același semantism ca în sp. roñoso, fr. ladre (după DAR este cuvînt de origine diferită, în legătură cu tc. hirs „lăcomie”); hîrjoni, vb. refl. (a se lua la harță în glumă, a vorbi glumeț), der. de la hîrjii, cu suf. expresiv -ni (sensul de bază este acela de „a se atinge”; după Cihac, II, 505 și DAR, din mag. horsolódni „a se certa”; obscur, după Iordan, Dift., 213); hîrjoană (var. hîrjoneală), s. f. (curtare a unei femei); hîrșim, s. n. (reputație, faimă), probabil plecînd de la ideea de „familiariate”; hîrștioagă, s. f. (oaie bătrînă), cu suf. peiorativ -og; hreașcă, s. f. (Mold., „răzătoare”). Nu este sigur dacă horți, vb. (a mișca un obiect făcîndu-l să alunece), aparține aceleași intenții expresive, de el depinde horțiș, adv. (pieziș).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu hârș
sticlíș, sticlíșuri, s.n. (înv.) lumină vie și strălucitoare; licăr, licărire, lucire, scăpărare, sticlire, scânteiere, sclipire. Vezi definitia »
LUȘ, -Ă adj. (Franțuzism) Sașiu. [< fr. louche]. Vezi definitia »
RĂSTURNÍȘ, răsturnișuri, s. n. (Reg.) Povârniș. – Răsturna + suf. -iș. Vezi definitia »
CARAȘ, rîu, afl. stg. al Dunării; 80 km. Izv. din M-ții Semenicului, drenează depr. Caraș-Ezeriș și confl. pe terit. Iugoslaviei. În cursul superior formează chei sălbatice (19 km lungime), impresionante (declarate parc național), iar în bazinul său se află peșterile Buhui, Racoviță, Comarnic, Popovăț, Peștera Liliecilor și izbucul Bigăr. Numeroase rezervații complexe, speologice și floristice, cu numeroase fenomene carstice și specii de plante termofile. Vezi definitia »
BALÁȘ, balașuri s. n. (Înv.) Varietate de rubin. – Din it. balascio. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z