EBÓȘĂ s. f. 1. semifabricat prin eboșare. 2. operă de pictură, sculptură etc. abia începută, schițată. ◊ schiță, crochiu. 3. (fig.) schițare; aparență. (< fr. ébauche) Vezi definitia »

SUBTANGÉNTĂ, subtangente, s. f. (Mat.) Segment determinat de proiecția ortogonală pe axa absciselor a unui punct de pe o curbă plană și intersecția tangentei la curbă în acel punct cu axa absciselor. – Sub¹- + tangentă (după fr. sous-tangente). Vezi definitia »

MISCÉLĂ s.f. (Liv.) Amestec al unui solid cu un lichid, a două lichide, a unui gaz cu un lichid sau a două gaze, având un aspect omogen. ♦ Amestec de benzină și ulei care folosește la combustie și ungere în motoare. ♦ Amestec dozat. [Cf. it. miscela, germ. Miszella, lat. miscellus]. Vezi definitia »

SCHISTOZOMIÁZĂ s. f. boală parazitară provocată de schistozomă; bilharzioză. (< fr. schistosomiase) Vezi definitia »

a pune coadă (cuiva) expr. a urmări (pe cineva), a se ține scai (de cineva). Vezi definitia »