Definita cuvantului honț
honț (hónți), s. m. – Poreclă dată sașilor din Transilvania. De la Hans „Ioan”, care sună în pronunțarea săs. Honnes, Hănnes (Borcea 193; Tiktin). Este posibil ca în alegerea acestui nume să fi intervenit o intenție satirică, ce apropie cuvîntul de h(o)anță „cîrpă”, cf. hanță sau de la honț „pungaș”, cf. hoț, pahonț.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu honț
jghebuléț s. n., pl. jghebulețuri Vezi definitia »
BRÂULÉȚ, brâulețe, s. n. 1. Diminutiv al lui brâu. 2. Numele unui dans popular și melodia după care se execută. Vezi definitia »
PÂRÂÚȚ, pârâuțe, s. n. Pârâiaș. [Var.: pârăúț s. n.] – Pârâu + suf. -uț. Vezi definitia »
șipúț, șipúțuri, s.n. (reg.) șip mic, sticluță, flaconaș, șipurel, șipuleț. Vezi definitia »
horéț (horéțe), s. n. – Coș de răchită, mai ales pentru a usca păstrăvi. Mag. halrács „năvod” (Scriban). Vezi definitia »