PETROGLÍFĂ, petroglife, s. f. Rocă șlefuită grosolan pe cale naturală sau sculptată rudimentar cu mâna. – Din fr. pétroglyphe. Vezi definitia »

SIMPATOLÍZĂ s.f. (Med.) Distrugere a elementelor nervoase ale sistemului simpatic. [< fr. sympatholyse]. Vezi definitia »

sălbătioáră, sălbătioáre, s.f. (reg.) animal sălbatic mic; sălbătișoară. Vezi definitia »

játcă s.f. (reg.) unealtă folosită la țesut. Vezi definitia »

MÉLIȚĂ, melițe, s. f. 1. Unealtă primitivă de lemn, folosită în industria casnică pentru melițare; zdrobitor. ♦ Mașină de melițat, prevăzută cu cuțite sau cu aripi de lemn dispuse circular pe un cilindru. 2. Fig. (Fam. și depr.) Gură (considerată ca organ al vorbirii). ◊ Expr. A da cu melița (sau din meliță) = a trăncăni, a flecări. – Din bg. melica. Vezi definitia »