Definita cuvantului i
i conj. – Și. Sl. i. Slavism cultural, fără circulație reală, sec. XVI. – Comp. iproci, conj. (și așa mai departe), din sl. i proče, înv.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu i
țehní (-nésc, -ít), vb. – A lătra, a hămăi. – Var. țîhni. Mag. csehelni (Cihac, II, 434). Vezi definitia »
MAI4 s. m. invar. A cincea lună a anului, care urmează după aprilie; florar. – Lat. maius, sl. maĩ. Vezi definitia »
visgăí, pers. 3 sg. visgăíe, vb. IV (înv. și reg.; despre câini) a da din coadă. Vezi definitia »
CERATÍȚI s.m.pl. Moluște cefalopode fosile din era mezozoică. [Sg. ceratit. / < fr. cératites, cf. gr. keras, keratos – corn]. Vezi definitia »
UȘUÍ, ușuiesc, vb. IV. Tranz. A alunga păsările (strigând „uș!”). – Uș + suf. -ui. Vezi definitia »