ECOPRAXÍE s. f. imitare automată a gesturilor și acțiunilor cuiva. (< fr. échopraxie) Vezi definitia »

CHIMÍE s. f. știință care studiază structura internă și proprietățile corpurilor, transformările și combinațiile lor. ♦ ~ nucleară = parte a chimiei care studiază nucleul atomului. (< fr. chimie, lat. chimia) Vezi definitia »

IPOHONDRÍE s.f. Teamă exagerată de a nu contracta o boală; obsesie, idee fixă a cuiva care crede că suferă de o boală. [Var. ipocondrie s.f. / < fr. hypocondrie, cf. gr. hypochondria]. Vezi definitia »

DACTILOFAZÍE s.f. Dactilologie. [Gen. -iei. / < fr. dactylophasie, cf. gr. daktylos – deget, phasis – cuvânt]. Vezi definitia »

SOTERIOLOGÍE s.f. (Rel.) Doctrină a mântuirii prin jertfe benevole. [Pron. -ri-o-, gen. -iei. / < germ. Soteriologie]. Vezi definitia »