Definita cuvantului iapă
iápă (iépe), s. f. – 1. Femela calului. – 2. Tălpig, la războiul de țesut. – 3. Suport pe care se trage plugul, cînd nu este folosit la arat. – 4.Grindă mică. – Mr., megl. iapă, istr. iope. Lat. equa (Pușcariu 755; Candrea-Dens., 795; REW 2883; DAR), cf. sard. ebba, prov. ego, cat., port. egua, sp. yegua. Pentru sensurile secundare, cf. cobilă. – Der. iepar, s. m. (paznic de iepe); iepilă, s. f. (manetă, levier); pare traducere a sl. kobila (Pușcariu, Dacor., VII, 468); iepesc, adj. (de iapă); iepaș, s. m. (poreclă dată de moldoveni soldaților polonezi ai lui Sobieski, care le furau caii), cf. Iorga, R. istorică, V, 266.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iapă
CAZÁCĂ, cazace, s. f. Bluză cu mâneci largi, lungă până mai jos de talie, încheiată la gât într-o parte. – Din fr. casaque. (< it.). Vezi definitia »
VÁMPĂ s. f. vedetă de cinema care interpretează rolul unei femei fatale. ◊ femeie de o eleganță excentrică și irezistibilă. (< fr., engl. vamp) Vezi definitia »
-ÍȚĂ1 elem. or2. () Vezi definitia »
PARTÍTĂ, partite, s. f. (Muz.) Suită. – Din it. partita. Vezi definitia »
ȚISTUIÁLĂ, țistuieli, s. f. Acțiunea de a țistui și rezultatul ei; sunet produs prin repetarea interjecției „țist”; țistuitură. [Pr.: -tu-ia-] – Țistui + suf. -eală. Vezi definitia »