Definita cuvantului iasac
iasác s. n. – Interdicție. Tc. yasak (Șeineanu, III, 67). Sec. XVIII, înv. – Der. iasacciu, s. m. (gardian, polițist, care îi însoțea în Turcia pe călătorii străini), din tc. yasakçi.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iasac
CÂRCĂIÁC, cârcăiaci, s. m. (Zool.; pop.) Scolopendră. [Pr.: -că-iac] – Din tc. kırkayak. Vezi definitia »
sfârlác2, sfârlácuri, s.n. 1. (înv. și pop.) smârc format la obârșia unui izvor, a unui pârâu. 2. (reg.; în forma: sforac) confluența a două râuri; locul unde se întâlnesc două văi. 3. (reg.) deal de înălțime redusă. 4. mic roi de albine. Vezi definitia »
tormác (-ci), s. m. – (Banat) Hrean (Cochlearia armoracia). Mag. torma (Candrea). Vezi definitia »
ANTITABÁC adj. invar. (Rar) Antitabagic. – Din fr. antitabac. Vezi definitia »
GODÁC, godaci, s. m. (Pop.) Purcel (până la un an); godin1, godânac. – Cf. sl. godŭ „an” și rom. godânac. Vezi definitia »