Definita cuvantului iatac
iatác (iatácuri), s. n. – 1. (Înv.) Pat. – 2. Dormitor, budoar. – 3. (Înv.) Persoană care ascunde tîlhari. – Var. ietac. – Mr. γiatache. Tc. yatak „pat” și „tăinuitor de tîlhari” (Roesler 592; Șeineanu, II, 220; Lokotsch 995; Ronzevalle 173), cf. ngr. γιατάϰι, bg. jatak.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iatac
CEHOSLOVÁC, -Ă, cehoslovaci, -ce, s. m. și f., adj. (Ieșit din uz) 1. S. m. și f. Locuitor al Cehoslovaciei. 2. Adj. Care aparținea Cehoslovaciei sau locuitorilor ei. privitor la Cehoslovacia sau la locuitorii ei. – Din Cehoslovacia (derivat regresiv). Cf. fr. tchécoslovaque. Vezi definitia »
schilac Vezi definitia »
puiác, puiáce, s.m. (reg.) 1. arpagic, orceag. 2. copileț (la tulpina porumbului). Vezi definitia »
tenác (-ce), s. n. – Suport pentru manuscrisul utilizat de zețar. Germ. Tenakel (Candrea). Vezi definitia »
vîrcolác (-ci), s. m. – 1. Duh rău, căruia i se atribuie mai ales ocultația Lunii și a Soarelui în timpul eclipselor. – 2. Peștișor artificial pentru undiță. – Mr. vărculac, vărcolac, megl. vărculac. Sl. vlŭkodlakŭ, de la vlŭkŭ „lup” (Miklosich, Slaw. Elem., 17; Cihac, II, 448; Conev 106; Schneeweiss, REB, II, 181), cf. bg. vrăkolak, sb. vokodlak, alb. vurvolak, ngr. βουρϰόλαϰας (Meyer, Neugr. St., II, 20), fr. brucolaque (Gaster, ZRPh., IV, 385; REW 9461). Pentru semnificația sa mitologică, cf. fr. loup-garou. germ. Werwolf. Din sl. vlŭkŭ provin și toponimele Vîlcea, regiune care în sec. XII era teritoriul unui Farcaș (‹ mag. fárkás „lup”) și Vîlcov, traducerea gr. Λυϰόστομον. Vezi definitia »