ORIENTÁT, -Ă, orientați, -te, adj. 1. Care a recunoscut locul unde se află, care știe în ce direcție trebuie să se îndrepte; p. ext. informat, lămurit, edificat. 2. (Mat.) Îndreptat spre o anumită direcție. [Pr.: -ri-en-] – V. orienta. Vezi definitia »

UNCINÁT, -Ă adj. Prevăzut cu un cârlig, recurbat la vârf. [< fr. unciné, lat. uncinatus]. Vezi definitia »

arát (aráte), s. n. – Plug. Mr. aratru. Lat. ărātrum (Pușcariu, Dacor., VIII, 324; Lacea, Dacor., VI, 339). Cuvîntul este foarte rar, are circulație mică în regiunea Muscel. A fost înlocuit de plug, poate datorită confuziei cu part. de la a ara; este posibil să se păstreze, confundat cu totul cu acesta, în expresii ca a ieși la arat. Cf. ara. Vezi definitia »

INSOLUBILIZÁT, -Ă, insolubilizați, -te, adj. Care a devenit insolubil. – V. insolubiliza. Vezi definitia »

OBOVÁT, -Ă adj. (Despre frunze, petale, sepale etc.) Care are lățimea cea mai mare în partea superioară; oboval. [După fr. obovale, germ. oboval < lat. ob – în față, ovatus – în formă de ou]. Vezi definitia »