Definita cuvantului iedec
iedéc (iedécuri), s. n. – 1. Cal de dar. – 2. Bunuri casnice, obiecte, mobile. – 3. Odgon. Tc. yedek (DAR). – Der. iedecciu, s. m. (înv., rîndaș la cai), din tc. yedekci; iedecliu, s. m. (înv., servitor la curte), din tc. gedekil (Löbel 249; DAR), poate prin confuzie cu tc. yedekli „cu rezerve”.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iedec
METÉC s. m. (în Grecia antică) străin stabilit într-un polis, lipsit de drepturi politice. (< fr. métèque) Vezi definitia »
cuculbéc, cuculbéci, s.m. (reg.) melc, cubelc. Vezi definitia »
FURSÉC s. n. (pl.) prăjituri mici, din aluaturi diferite și tăiate în diverse forme. (< fr. foursec) Vezi definitia »
BEC2 s. m. jucător fundaș de fotbal. (< engl. back) Vezi definitia »
CARASTELEC, com. în jud. Sălaj; 1.742 loc. (1991). Vezi definitia »