PANDEMÓNIU s. n. 1. (mit.) loc imaginar în infern, unde se presupune că se adună demonii. 2. (fig.) adunare de bandiți, de oameni răi, scelerați. (< fr. pandémonium) Vezi definitia »

TABLÍNIU s. n. mică sală în casele romane, situată între atrium și peristil. (< lat. tablinium) Vezi definitia »

SPERMOGÓNIU s. n. organ de fructificație, în formă de butelie, la fungi și licheni, în care iau naștere spermatiile. (< lat. spermogonium) Vezi definitia »

singuríu, singuríe, adj. (reg.; despre ființe) singuratic. Vezi definitia »

AUDITÓRIU¹ s.n. Asistență, public (la o conferință, la un curs etc.) [Pron. -riu. / < fr. auditoire]. Vezi definitia »