Definita cuvantului iezuit
iezuít (iezuíți), s. m. – 1. Membru al ordinului de călugări catolici întemeiat în 1534 de Ignacio de Loyola. – 2. Epitet dat unui om ipocrit, intrigant. – Var. (înv.) iezovit, jezuit. Lat. Iesuita (sec. XVIII), cf. sb. ježovit. – Der. iezuitic, adj. (care aparține iezuiților); iezuitism, s. n. (concepție morală, religioasă și politică a iezuiților).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu iezuit
FIERĂRÍT s. n. Meșteșugul fierarului; fierărie2 (2). – Fierar + suf. -it. Vezi definitia »
MIELOCÍT, mielocite, s. n. (Biol.) Celulă precursoare a leucocitelor care se găsește normal în măduva osoasă roșie și care apare în sânge în cazuri de leucemie. [Pr.: -mi-e-] – Din fr. myélocyte, engl. myelocyte. Vezi definitia »
NEPRIHĂNÍT, -Ă, neprihăniți, -te, adj. Care este fără prihană, fără păcat, fără vină, pur, curat, nepătat, imaculat; spec. cast. – Ne- + prihănit (înv. „păcătos, vinovat” < prihană). Vezi definitia »
NEMAIAUZÍT, -Ă, nemaiauziți, -te, adj. Care este atât de ieșit din comun încât nimeni nu a auzit până acum de ceva asemănător; nemaipomenit. [Pr.: -mai-a-u-] – Ne- + mai1 + auzit. Vezi definitia »
TEXTOLÍT s. n. material electroizolant din straturi de țesături impregnate cu rășini sintetice. (< fr. textolite) Vezi definitia »