Definita cuvantului îmburda
îmburdá (-déz, îmburdát), vb. – A trînti, a doborî. Origine necunoscută. De la bord „pietricică”, după Giuglea, Dacor., III, 595; din lat. *imburdāre ‹ burdus „catîr”, după Pușcariu, Dacor., III, 838 și DAR; din mag. borda „coastă”, după Drăganu, în DAR; din lat. abhorridus, după Skok, ZRPh., XLIII, 191, cf. REW 23; însă nici una din aceste explicații nu pare pertinentă. Pare a fi vorba mai curînd de un der. expresiv, de la burdu, interj. care apare numai în compuneri ca hurdu-burdu, hurduc-burduc, etc., ce exprimă ideea de hurducătură a unei căruțe, cf. hurduc.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu îmburda
TELECOMANDÁ vb. tr. a transmite la distanță o comandă; a teledirija. (< fr. télécomander) Vezi definitia »
SECUNDÁ vb. tr. 1. a ajuta, a sprijini, a însoți pe cineva în acțiunile sale etc. 2. (muz.) a acompania. (< fr. seconder, lat. secundare) Vezi definitia »
DENUDÁ vb. tr. a dezveli, a descoperi. (< fr. dénuder, lat. denudare) Vezi definitia »
prearăbdá, prearábd, vb. I (înv.) a înfrunta cu multă răbdare. Vezi definitia »
INCOMODÁ vb. I. tr. A produce cuiva o supărare; a deranja, a stingheri. [< fr. incommoder, cf. it. incomodare]. Vezi definitia »