Definita cuvantului împlînta
împlîntá (împlântát, împlântát), vb. – 1. A planta, a pune în pămînt o plantă. – 2. A așeza, a fixa. – 3. A înfige, a vîrî. – Mr. (m)plîntu, megl. plăntu, plăntari. Lat. plantāre (Pușcariu 790; Candrea-Dens., 1411; DAR), cf. it. piantare, fr. planter, sp. plantar, port. prantar. Cf. plîntă.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu împlînta
COMPORTÁ vb. I. refl. a avea o anumită conduită. II. tr. a aduce cu sine; a necesita, a impune. (< fr. comporter, lat. comportare) Vezi definitia »
POSTDATÁ, postdatez, vb. I. Tranz. A pune pe un act, pe o scrisoare etc. o dată posterioară datei redactării. – Din fr. postdater. Vezi definitia »
TAPETÁ, tapetez, vb. I. Tranz. 1. A acoperi cu tapete (1) pereții unei încăperi; a tapisa (2). 2. A pudra cu făină, pesmet etc. o tavă unsă cu grăsime, în care urmează să fie copt aluatul, budinca etc. – Din tapet. Vezi definitia »
biruinta , Vezi definitia »
(aceasta este forma corecta ) Vezi definitia »