un anumit om ce are un defect si este marginalizat Vezi definitia »

scaun inalt cu speteaza si cu brate Vezi definitia »

un fel de scurteică fără mîneci, vestă Vezi definitia »

Un procedeu de inlocuire a actului sexual normal,prin care o femee si un barbat se fut,adica se reguleaza.Barbatul introduce penisul in vagin si prin miscari alternative de dute vinoçei doi se excita reciproc iar barbatul ejaculeaza o anumita cantitate de sperma in vaginul femeii.FELATIA este atunci cand femria ia penisul barbatului in gura il mangaie cu limba si il suge,pana cand barbatul ajunge la orgasm si ejaculeaza in gura femeii o anumita cantitate de sperma.Multe femei inghit sperma spre satisfactia deplina a barbatuluiçare poate avea in acest caz o a doua erectieçu mai multa usurinta si mai rapid decat in cazul actului sexual normal. Vezi definitia »

nun (núni), s. m. – Naș de nuntă. – Mr., megl. nun. Lat. nonnus (Pușcariu 1207; Meyer-Lübke, Mitt. Wien, 5; REW 5817), cf. alb. nun (Philippide, II, 649), ngr. νουνός „naș”, v. sard. nonnu „naș” (Atzori 246), apul. nunnu „naș”, it. nonno „bunic”. Der. din ngr. (Cihac, II, 679; Roesler 573) e mai puțin probabilă. Der. nună, s. f. (nașă de nuntă); nunească, s. f. (dans tipic de nuntă); nunaș, s. m. (Trans., Banat, naș de nuntă); nănaș, s. m. (naș de nuntă), alterare a cuvîntului anterior; naș, s. m. (persoană care cunună sau botează); abreviere a cuvîntului anterior (Pușcariu, 1207; Pușcariu, Donum natalicium Schrijver, Utrech 1929, 432; împotrivă Densusianu, GS, V, 186, dar fără argumente convingătoare); nașe, s. f. (soția nașului; femeie care cunună sau botează); nășească, s. f. (dans); năși, vb. (a fi naș sau nașă); nășit, s. n. (actul de a fi naș(ă)). Naș circulă în Vechiul Regat, restul preferă forma nănaș (ALR, I, 216). – Din rom. provine mag. nanás (Edelspacher 20); rut. nanaško (Candrea, Elemente, 408); bg. nunko (Capidan, Raporturile, 233). Vezi definitia »