Definita cuvantului in
in s. n. – Plantă erbacee textilă (Linum usitatissimum). – Mr., megl., istr. l’in. Lat. lῑnum (Pușcariu 798; Candrea-Dens., 830; REW 5073; DAR), cf. alb. lji (Philippide, II, 646), it., sp. lino, prov., fr. lin, cat. lli, port. linho. – Der. inar, s. m. (persoană care cultivă sau vinde in), cu suf. de agent -ar (după Candrea-Dens., 831 și DAR, direct din lat. linarius); inărie, s. f. (teren cultivat cu in); inărică, s. f. (nume de plante, Linaria vulgaris, Najas minor); inăriță, s. f. (plantă asemănătoare cu inul; nume de păsări cîntătoare, Serinus hortulanus, Fringilla linaria); inișor, s. m. (plantă, inăriță); iniță, s. f. (tesovină din semințe de in; plantă, Cuscuta europaea); ineață, s. f. (in sălbatic, Linum perenne); inuță, s. f. (plantă, Anagallis arvensis); iniște, s. f. (teren cultivat cu in).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu in
HEMICRISTALÍN, -Ă adj. (Despre roci vulcanice) Care este parțial cristalizat. [Cf. fr. hémicristallin]. Vezi definitia »
FILISTÍN s.m. Om fățarnic, retrograd, îngâmfat și mărginit, refractar la idei noi. [< fr. philistin]. Vezi definitia »
CHIN, chinuri, s. n. Suferință fizică sau morală intensă. – Din magh. kin. Vezi definitia »
BLEUMARÍN adj. inv., s. n. (de) culoare albastru-închis. (< fr. bleu / à la / marine) Vezi definitia »
SUPÍN, supine, s. n. Mod nepersonal al unui verb, precedat în mod obligatoriu de una dintre prepozițiile „de”, „la” etc., având aceeași formă ca participiul trecut, de care se deosebește prin aceea că nu este variabil. – Din lat. supinum, fr. supin. Vezi definitia »