Definita cuvantului încărca
încărcá (încárc, încărcát), vb. – 1. A umple cu ceva. – 2. A împovăra, a copleși. – 3. A bate, a ciomăgi. – 4. (Înv.) A însărcina. – Mr. (î)ncarcu, megl. (a)ncarc, istr. (ăn)cargescu. Lat. carrĭcāre, cf. carcati în Glosele de la Reichenau (Pușcariu 810; Candrea-Dens., 257; REW 1719; DAR), cf. alb. ngarkoń (Philippide, II, 644), it. (in)carricare, prov., sp. (en)cargar, fr. charger (v. fr. enchargier), cat., port. encarregar. – Der. încărcat, adj. (umplut; plin cu ceva; f. rar, gravidă), pentru al cărui ultim uz, cf. grea, sp. cargada; încărcător, s. n. (dispozitiv care permite să se introducă mai multe cartușe în magazia unei arme de foc); încărcător, s. m. (persoană care încarcă un recipient, servitor care încarcă o piesă de artilerie); încărcătură, s. f. (încărcare; ceea ce transportă un vehicul sau o persoană); încărcătoare, s. f. (rampă de încărcare). Cf. descărca.
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu încărca
RAMIFICÁ vb. refl. (despre arbori, căi de comunicație, conducte etc.) a se despărți în două sau mai multe ramuri. (< lat. ramificare, fr. ramifier) Vezi definitia »
masca mortuara la popoarele din estul Africii Vezi definitia »
STOCÁ vb. tr. 1. a face stocuri de mărfuri, de materii prime etc., a depozita în stoc. 2. (fig.) a fixa, a înmagazina în memorie o anumită cantitate de informație. (< fr. stocker) Vezi definitia »
pitulicíca s.f. art. (reg.) de-a v-ați ascunselea. Vezi definitia »
NITRIFICÁ vb. I. tr. A produce o nitrificare. ♦ refl. A suferi procesul de nitrificare. [P.i. nitrífic, 3,6 -că. / după fr. nitrifier]. Vezi definitia »