Definita cuvantului încet
încét (înceátă), adj. – 1. Lent, lin. – 2. (Adv.) Fără grabă, domol, binișor. – 3. (Adv.) Cu glas coborît, molcom. – Var. cet. Mr. înțet. Lat. quetus, în loc de quietus (Pușcariu 813; Densusianu, Hlr., 89; Candrea-Dens., 844; REW 6958; DAR; pentru fonetism, cf. Meyer-Lübke, Ital., 16), cf. alb. kjet, it. chetto (v. it. cetto), prov. quet, fr. coi, sp., port. quedo; pentru comp. cu în-, cf. împrejur, înainte, etc. – Der. înceta, vb. (a se opri, a face o pauză, a domoli; a fi eliberat din funcție; a termina; a dispărea; a scădea, a se micșora), der. intern, sau din lat. quetãre (Pușcariu 814; Candrea-Dens., 845; DAR); neîncetat, adv. (fără întrerupere, în mod continuu); încetini, vb. (a slăbi, a opri, a face mai lent); încetineală, s. f. (lipsă de iuțeală); încetinitor, s. n. (care micșorează viteza); încetinel (var. încetișor), adv. (agale; ușurel).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu încet
CONCRÉT adj. 1. (Op. abstract) Care se poate percepe prin simțuri; palpabil. ◊ Muzică concretă = muzică care, folosind aparatura electronică, urmărește realizarea unor noi valențe sonore, prin intermediul spectrului, vibrațiilor și dinamicii specifice. ♦ (Despre substantive) Care denumește obiecte ce se percep cu simțurile. 2. Precis, (bine) determinat. // s.n. Categorie filozofică desemnând latura palpabilă, vizibilă a fenomenelor sau ansamblul desfășurării lor în timp și spațiu. [< lat. concretus, cf. fr. concret, it. concreto, rus. konkretnâi]. Vezi definitia »
GRASÉT s.n. (Anat.) Regiune a membrului posterior la animale, având ca bază anatomică rotula și părțile moi învecinate. [< fr. grasset]. Vezi definitia »
RẮGET, răgete, s. n. Strigăt, zbieret, urlet puternic scos de unele animale; p. ext. strigăt, țipăt puternic al omului. – Rage + suf. -et. Vezi definitia »
BÁSCHET (BASCHETBAL) (‹ engl., fr.) s. n., s. m. 1. s. n. Joc sportiv inventat de James Naismith (1891). Se dispută între două echipe formate din cîte cinci jucători, în care fiecare component încearcă să introducă mingea în coșul echipei adverse. Partida se desfășoară în două reprize a cîte 20 minute de joc efectiv, pe un teren dreptunghiular, avînd la capete panouri cu coșuri, la înălțimea de c. 3m. 2. s. m. (Mai ales la pl.) Ghete pentru sport care fac parte din echipamentul baschetbalistului. Vezi definitia »
BUFÉT, bufete, s. n. 1. Dulap de sufragerie sau de bucătărie în care se ține vesela. ♦ Bufet de orgă = mobilă de lemn sau de metal în care sunt montate tuburile unei orgi. 2. Local în care se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. ♦ Cameră sau masă unde se servesc mâncăruri (reci), băuturi etc. 3. Mâncăruri care se servesc la bufet (2). – Fr. buffet. Vezi definitia »