Definita cuvantului încheia
încheiá (închéi, încheiát), vb.1. A îmbina, a uni, a asambla. – 2. A împreuna, a articula. – 3. A închide, a sfîrși, a termina. – 4. A stabili un acord, a definitiva, a semna un tratat. – 5. A redacta, a alcătui un act oficial. – 6. A prinde în nasturi un obiect de îmbrăcăminte. – 7. A pune capăt. – 8. (Refl.) A se limita, a se rezuma la... – Mr. ncl’iare. De la cheie (Tiktin; Candrea-Dens., 327; Scriban), sau direct dintr-un lat. *inclaviare (Pascu, Beiträge, 15). Der. din lat. inclāvāre, de la clāvus (Pușcariu 815; REW 2392; DAR) este mai puțin probabilă, și însuși Pușcariu, Dacor., IV, 708-10, admite o încrucișare cu cheie. Cf. cheotoare. Der. încheiere, s. f. (final, sfîrșit); încheiat, adj. (terminat; determinat, precis; prins în nasturi); încheietor, s. m. (montor); încheietor, s. n. (croșetă pentru încheiat nasturii); încheietoare, s. f. (crestătură, fantă; articulație; butonieră; plantă, Sideritis montana); încheietură, s. f. (articulație; loc unde se împreunează două bîrne; înv., articol; înv., concluzie), pe care DAR îl derivă de la un lat. pop. *clautūra, care nu pare necesar; descheia, vb. (a desface nasturii); încheibăra (var. încherbăra, încherbăla, închelbăra, închiolba, încherba, închelba), vb. (a asambla, a îmbina), pare a fi nu der. de la încheia cu un suf. expresiv neclar, cf. încăibăra, înhărbăla (după Pușcariu, Dacor., IV, 712-20 și DAR, de la un lat. *incalvarĭāre, de la calvariahîrcă”, soluție ce nu pare convingătoare; după Tiktin și Scriban, în legătură cu încăibăra).

Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu încheia
XEROGRAFIÁ, xerografiéz, vb. I. Tranz. A supune procesului de copiere un material tipărit, scris sau ilustrat de pe hârtie sau film, în care regiunile de pe suprafața unei coli albe corespunzătoare acelora ale originalului care se doresc a fi reproduse sunt sensibilizate prin încărcare electrostatică, așa încât, în momentul în care li se aplică un strat de rășină colorată încărcat cu sarcină opusă, doar regiunile încărcate inițial rețin depunerea de rășină care ulterior este integrată în mod permanent în coala albă. [ind. prez. 3 sg. și pl. xerografiáză] (cf. engl. xerography) [def. MW] Vezi definitia »
SCĂLÂMBOIÁ, scălấmboi, vb. I. Refl. (Var.) A se scălâmba. (din zgâmboi1) Vezi definitia »
ALELÚIA interj. Exclamație care apare ca un refren de laudă în cântări bisericești. ◊ Expr. (Fam.) A-i cânta (cuiva) aleluia = a-i face prohodul, a-l înmormânta. [Var.: alilúia interj.] – Slav (v. sl. aleluija < gr.). Vezi definitia »
OPERA ÓMNIA loc. s. Totalitatea operelor unui autor reunite într-o ediție, un volum etc. [< lat. opera omnia – toată opera]. Vezi definitia »
PIRÁIA s. f. pește de pradă, foarte feroce, din fluviul Amazoanelor. (< fr. piraya) Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z