Definita cuvantului înota
înotá (-t, -at), vb. – 1. A se mișca ritmic pentru a pluti și înainta în apă. – 2. A pluti. – 3. A avea ceva din abundență. – 4. A fi cufundat într-un lichid. – 5. A vîsli, a naviga. – Var. înnota, (înv.) nota. – Mr. (a)not, (a)notare. Lat. *notāre în loc de natare (Diez, I, 291; Densusianu, Hlr., 89; Pușcariu 868; Candrea-Dens., 1263; REW 4443; DAR; Rosetti, I, 159), cf. alb. notoń (Meyer 311; Philippide, II, 648), it. nuotare, prov. nodar, v. fr. noer (it. natare, prov., cat., sp., port. nadar provin direct din clasicul natare). Pentru schimbarea a › o din latină și justificarea ei indoeurop., cf. Skok, Arch. Rom., III, 130. Ultimul sens este înv. Der. înot, adv. (înotînd), postverbal de la var. înv.; înot, s. n. (natație); înotător, adj. (care înoată); înotătoare, s. f. (aripioară a peștilor; colac de înotat); notăriță, s. f. (pasăre acvatică, Phalaropus hiperboreus); notătoare, s. f. (plantă acvatică, Potamogeton natans).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu înota
POANTÁ vb. I. v. ponta3. Vezi definitia »
tuta, om prost si idiot Vezi definitia »
noptá, noptéz, vb. I (înv. și reg.) 1. a se face noapte, a se lăsa noaptea, a înnopta. 2. a rămâne în timpul nopții la cineva, a-și petrece noaptea undeva, a înnopta. Vezi definitia »
COPERTÁ vb. I. tr. A pune copertele la o carte, la un caiet etc. [< it. copertare]. Vezi definitia »
custá, cust, vb. I (reg., înv.) 1. a trăi, a viețui, a exista; a dăinui, a dura. 2. a consta, a consista. 3. a ține în viață, a lăsa să trăiască (pe cineva). Vezi definitia »