comán s. n. – Diavolul. Cuvînt rar, atestat o singură dată, în Mold. După DAR, de la numele cumanilor, popor turanic care a ocupat partea răsăriteană a României în sec. XI-XIII; însă această ipoteză este puțin probabilă. Este posibil să fie vorba de un der. cu suf. – man, de tipul *drăcoman, cf. gogoman, hoțoman, pronunțat pe jumătate din scrupule de tip tabu. Vezi definitia »

ROMERGÁN s. n. Produs medicamentos care se prezintă sub formă de pulbere cristalizată albă, cu gust ușor amărui, întrebuințat în terapeutică, mai ales în afecțiuni alergice. – Denumire comercială. Vezi definitia »

chirlopán (-ne), s. n. – Tîrnăcop. Origine incertă. Pare a fi în legătură cu fr. varlope „rindea”, probabil prin intermediul germ. Se folosește în Trans. Vezi definitia »

ielcován (ielcováni), s. m. – Pescăruș (Alcedo hispida). Tc. yel kovan (DAR). Sec. XVIII. Vezi definitia »

alutan – care urmează cursul Oltului (Alutas) Vezi definitia »