IMÍNE s.f.pl. (Chim.) Clasă de combinații organice rezultate prin înlocuirea a doi atomi de hidrogen din molecula de NH₃ printr-un radical organic bivalent. [< fr. imines]. Vezi definitia »

DESUETÚDINE s. f. (În expr.) A cădea în desuetudine = a ieși din uz, a nu se mai folosi, a nu mai fi obișnuit; a se perima. [Pr.: -su-e-] – Din fr. désuétude, lat. desutudo, -inis. Vezi definitia »

ASERȚIUNE s. f. (log.) enunț, afirmativ sau negativ, dat ca adevărat; (p. ext.) Vezi definitia »

VEXAȚIÚNE s.f. (Liv.) Vorbă, faptă care vexează. [Pron. -ți-u-, var. vexație s.f. / cf. fr. vexation, lat. vexatio]. Vezi definitia »

OPINIÚNE s.f. v. opinie. Vezi definitia »