Definita cuvantului întărîta
întărîtá (întărâtát, întărâtát), vb. – A ațîța, a zădări, a incita, a îmboldi. – Var. întărta. Lat. interritāre, păstrat într-o glosă din sec. VIII, de la irritare contaminat cu territāre „a speria” (Schuchardt, ZRPh., XXIII, 419; Pușcariu 879; Candrea-Dens., 872; REW 4491), cf. napol. nderreta, v. fr. (en)tarier, prov. torridá. – Der. întărîtător, adj. (iritant, provocator); întărîtăcios, adj. (care provoacă din plăcere).
Sursa: DER
Sursa: DER
Cuvinte ce rimeaza cu întărîta
ciumătá vb. I (reg., înv.) a îndupleca, a se îndupleca, a se încumeta. Vezi definitia »
DESPACHETÁ vb. tr. a desface ceea ce a fost împachetat. (după fr. dépaqueter) Vezi definitia »
BALASTÁ vb. I. tr. 1. A acoperi cu balast (2) o șosea, un teren etc. 2. (Mar.) A încărca balastul la bordul navei. [< fr. ballaster]. Vezi definitia »
CANOTÁ, canotez, vb. I. Intranz. (Sport) A vâsli. – Din fr. canoter. Vezi definitia »
stiinta care terorizeaza deconstructia realului si construirea lui la modul absurd. Vezi definitia »