ȘLEFUÍT², -Ă, șlefuiți, -te, adj. 1. Cizelat, lustruit. ♦ Fig. Manierat, rafinat. 2. (Despre pietre prețioase, cristale) Cu suprafața tăiată în fațele fine care se întretaie între ele. – V. șlefui. Vezi definitia »

ȘĂNCĂLUÍT adj. v. șăncălui. [DAR] Vezi definitia »

VÂJÂÍT¹, vâjâituri, s. n. Faptul de a vâjâi; zgomot caracteristic produs de ceva care vâjâie; vâjâială, vâjâitură, vâjâire. [Var.: (reg.) vâjiit s. n.] – V. vâjâi. Vezi definitia »

gâscă bună de jumulit expr. om naiv și credul, de pe urma căruia se poate profita ușor. Vezi definitia »

STĂPÂNÍT, -Ă, stăpâniți, -te, adj. (Despre oameni și manifestările lor) Care are sau care denotă putere de stăpânire; cumpătat, reținut. – V. stăpâni. Vezi definitia »